Tranzit.ro// Vernisaj KM 0


Astazi tranzit.ro (o retea de initiative independente de arta contemporana) cu sprijnul Fundatiei ERSTE a deschis un spatiu cultural nou. Tot astazi eu am reusit sa ajung pana la el desi a fost destul de greu pentru ca strada Gazelei nu e musai cea mai cunoscuta din Bucuresti. Dar am ajuns in curtea de pe Gazelei 44 unde era  destul de plin de oameni si din difuzoare se auzea “Jos Basescu!” si oamenii parca erau manifestanti in Piata Universitatii. Dar, desigur, ei nu erau manifestanti in Piata Universitatii, in primul rand pentru ca se aflau pe strada Gazelei.

Spatiul a fost inaugurat prin vernisajul KM 0- Reprezentari si repetitii ale Pietei Universitatii.  Piata Universitatii nu este doar „kilometrul zero al democrației” sau un „punct zero” din care proteste sociale pornesc, ci inseamna mult mai mult: indivizi, relatii…Am vazut lucrari realizate de artisti bucuresteni ca reflectii asupra Pietei, documentatii ale unor performance-uri realizate deja în Piață si chestii noi special facute pentru evenimentul cultural KM 0-Reprezentari…

În timpul vernisajului, în cadrul instalației ei „Nimic nu durează, dar nici nu trece”, Alexandra Pirici a realizat un performance împreună cu Bogdan Drăgănescu, Mădălina Dan, Jean Lorin Sterian, Vlad Basalici. Oamenii astia erau in Piata Universitatii, noi pe Gazelei 44. Si ei faceau cam ce le ziceam noi. De obicei, nu avem prea mari legaturi cu cei din Piata, nu ii distingem ca indivizi ci ii alaturam si ne raportam la ei ca la o masa amorfa. Ei bine, in seara asta, Bogdan, Madalina, Lorin si Vlad erau cate unul. Indivizi, nu gramezi. Faceau lucruri si existau separat. Existau ca oameni identificabili acolo, in Piata Universitatii si toti oamenii adunati in spatiul cultural de pe Gazelei 44 au avut pentru o ora o legatura directa cu ei. O legatura directa si REALA cu oamenii din Piata Universitatii.

Interviu cu Terry Gilliam

Luiza Vasiliu este o fata. Luizei Vasiliu ii place foarte, foarte mult Terry Gilliam.

Luiza Vasiliu scrie. Luiza Vasiliu publica ce scrie. Cand nu scrie despre Smiley (sic!) in Decat o revista, scrie in Dilema Veche. Mai tot timpul scrie in Dilema Veche. Adica scrie saptamanal in Dilema Veche.

Duminica trecuta, cu sprijinul Renault Romania, Luiza Vasiliu s-a intalnit cu Terry Gilliam pe Calea Victoriei. Au vorbit si, mai precis, ea a pus intrebari. Terry Gilliam i-a raspuns. Se pare ca Terry Gilliam are un stalker: Don Quijote.

Interviul cu Terry Gilliam in Dilema Veche: INTEGRAL.

Avem si noi supereroi sau despre o nedreptate stradala

Am citit la Cristina Bazavan despre proiectul de reabilitare a eroilor locali: Greuceanu, Harap Alb sau Ileana Cosinzeana. Detalii: avemsinoisupereroi.ro sau pe site-ul Asociatiei pentru Promovarea Istoriei Romaniei.

Eu nu vreau sa zic nimic despre proiect musai, as vrea doar sa profit de context pentru a incerca sa adunam niste oameni care sa se asocieze pentru ca in Rahova strada Ileana Cosanzeana sa nu mai fie paralela cu Fat-Frumos. Si nu, domnilor edili, faptul ca ambele se intersecteaza cu Petre Ispirescu nu ne multumeste catusi de putin. Deci, sa schimbam numele intre ele si sa facem cumva ca strada Ileana Cosanzeana sa se intalneasca totusi cu Fat-Frumos. Poate se plac, mai stii?

HARTA strazilor de supereroi din Rahova: AICI sau Google Maps.

Un internship interesant

Cand mai apuc sa vorbesc cu studenti le spun mereu ca secretul pentru a face ceva este SA FACA ceva, orice din care pot invata ceva.

Iata o oportunitate care nu e chiar orice: internship la PAVILION Unicredit. Deci, daca esti muncitor, meticulos, cu initiativa si interesat de cultura contemporana, asta e un loc foarte bun pentru a invata.

Selectie 
Va rugam sa trimiteti un cv si un eseu de o pagina care sa motiveze alegerea dvs. de a lucra cu noi si ce urmariti prin aceasta experienta. Datorita numarului mare de cereri cu care ne confruntam in general, ne rezervam dreptul de a raspunde doar celor selectati. Utilizarea jargonului corporatist (cuvinte precum “eficienta”, “productivitate”, “produs”, etc.) este descurajat. 
Emaill: pavilion@pavilionmagazine.org

Termen limita
15 decembrie 2012

Si otetul merita un ambalaj frumos

Mereu cand aud cuvantul “otet” imi aduc aminte de batranica ce a strans mii de like-uri pe youtube in dialogul urmator:

Reporter: Cu ce va spalati pe cap?

Batranica: Cu otet.

Reporter: De ce?

Batranica: De mere.

Dar nu despre umor este vorba in acest post, ci despre un otet bine facut care are si un ambalaj frumos. Detalii: “Incetul cu incetul se face otetul”

 

Iesenii vor aeroport iar eu am vrut un interviu cu ei. Iata-l

Stateam pe facebook intr-o seara cam tarziu cand am dat peste pagina Iesenii vor aeroport. Era o pagina special creata pentru proiectul unor ieseni care merită un aeroport modern și sunt dispuși să schimbe lucrurile. Mi-a placut mult ca vroiau ceva foarte clar si exprimau foarte clar ceea ce vroiau. Mai mult, aveau si o identitate vizuala coerenta. In plus, intelegeai din prima ce vor si cum cred ei ca pot obtine ceea ce vor. Un astfel de exercitiu de coerenta m-a intrigat si am intrat la ei pe site, pe Iesenii vor aeroport. Apoi, mi-am formulat cateva intrebari si in scurt timp am primit raspuns de la Andreea Popistasu.

1. de cat timp ati inceput miscarea “ieseniivoraeroport?
Discutam despre aceasta idee de prin vara. Totul a inceput la o intalnire intre prieteni, unde am ajuns sa discutam despre problemele pe care le are Iasiul, aeroportul fiind cu siguranta una pregnanta. Apoi am trecut, din vorba in vorba, la ce anume putem face noi pentru a rezolva unele probleme discutate.
Ulterior am inceput sa punem lucrurile pe hartie, ne-am mai intalnit si cu alti prieteni pentru idei / feedback si am demarat campania la inceputul lunii noiembrie – online si urmeaza cat de curand sa avem activitati si in oras.
2. cum a inceput totul?
Cum am povestit mai sus 🙂
Hotarand sa punem piciorul in prag, dandu-ne seama ca asa nu se mai poate, cu promisiuni care asteptam sa fie indeplinite de ani buni – cat tine de noi, suntem dispusi sa facem si deocamdata putem face lobby pentru alocarea de fonduri din bugetul Romaniei pe 2013.
3. cine e echipa? cati sunteti? cum sunteti impartiti?
Echipa e formata din 5 amici, toti alumni AIESEC: Anca Ursu, Andreea Popistasu, Bogdan Galatanu, Iulian Boia, Marius Alexa. Asa ne-am si cunoscut de fapt, activand in aceasta organizatie internationala de tineri, iar domeniile in care activam in prezent sunt cat se poate de diverse – de la antreprenoriat, la marketing, educatie si resurse umane. E de mentionat ca toti avem job-uri full time si ne ocupam de campanie mai mult dupa orele de la birou.
Cat despre roluri, nu e ceva foarte formal, dar putem spune ca avem fiecare o parte de care este responsabil in mai mare masura decat ceilalti, cum ar fi relatia cu cei care se ofera voluntari, relatia cu reprezentantii media etc.
Mai multe despre noi si despre initiativa: http://www.ieseniivoraeroport.org/
4. cine face grafica?
Totul a inceput intre amici si a continuat in felul acesta (pana in momentul in care am lansat totul oficial si s-au mai aratat persoane interesate sa ni se alature), de partea grafica ocupandu-se Andra Precupanu si Alex Munteanu de la Namogo, agentie de branding din Iasi.
5. cand credeti ca veti avea aeroportul?
Speram noi ca lucrurile sa se intample cat de repede. Primii pasi deja au fost facuti: s-a facut cererea la nivel de Consiliu Judetean pentru alocarea unei sume din bugetul Romaniei pe 2013, s-a depus proiect pentru finantare europeana si a inceput licitatia pentru firma de constructii (unde s-au impotmolit putin lucrurile).
Ce ne dorim noi e ca Iasiul sa primeasca bani din bugetul tarii (in ideea asta am si inceput campania de lobby), asa cum s-au alocat sume pentru aeroportul din Cluj, Timisoara, Tg Mures – din momentul respectiv ar trebui ca in 2-3 ani sa se finalizeze lucrurile (pista, anexe si tot ce presupune un aeroport modern, care sa respecte standardele tehnice necesare aeronavelor de mari dimensiuni). Va fi cam in 2014, preconizam cu optimism.
6. care e cel mai mare “dusman” al initiativei voastre?
Probabil lipsa de interes ori din contra, prea multe interese la nivel central.
7. care e cel mai bun prieten al initiativei voastre?
Nu e unul… sunt multi 🙂 si anume iesenii. Cu cat ne adunam mai multi, cu atat vom fi mai greu de ignorat.
8. si daca se face aeroportul, ce-o sa faceti dupa ce se face? ma vreti sa se faca ceva?
Cum spuneam, aeroportul ne dorim sa fie unul modern, cu tot ce presupune. Daca se intampla asta, dorinta cea mai mare este atragerea de companii low cost – de la Iasi sunt foarte putine zboruri internationale si cele existente nu sunt accesibile tuturor.
9. daca ar fi sa faceti o miscare cu “romanii_vor” ce credeti ca ar trebui sa vrea? 
Romanii vor sa fie ascultati!
 LATER EDIT: Ieri, sambata au organizat un Mars pentru aeroport. Nu s-au adunat multi oameni, dar asa e…oamenii dau like usor si se aduna mai greu. Acum miscarea “Iesenii vor aeroport” are nevoie de piloti. Iata anunturile de recrutare pentru piloti pentru Iesenii vor aeroport.

Despre Love Issue #7

Love Issue era o revista online de fotografie contemporana. Dar un baiat a avut ambitie si a crezut mult ca oamenii vor sa vada fotografii printate, nu numai pe ecran de calculator. Asa ca a inceput sa lucreze la adunarea de bani pentru a scoate o revista de fotografie contemporana print. A adunat de la oameni cunoscuti sau necunoscuti. Oamenii si-au precomandat si preplatit revista si asa s-au strans cele (de fapt) putine mii de euro de care era nevoie pentru ca revista sa fie imprimata.

Pe baiat il cheama Constantin Nimigean si mai toata lumea il stie ca pastor de oitzarisme. Eu l-am mai vazut si zicand lucruri importante in I’MPORTANT-Constantin Nimigean unde Cristi zice ca e important sa crezi ca la un moment dat o sa fie bine, sa ai prieteni cu care sa te sfatuiesti.

Am cumparat Love Issue din Control cand s-a lansat impreuna cu Decat o revista. Am apucat sa o rasfoiesc si mi-a placut in general:

– ca exista. Ce bine ca exista!

-ca are multe poze (fiind o revista de fotografie mergi la sigur cu multe poze)

-ca are multe povesti (despre LOVE and ISSUES). Mai toate povestile sunt legate de fotografii. Asta face povestile si mai puternice, iar fotografiile si mai interesante, adica povestile te fac cumva sa te uiti mai mult la poze.

Mi-a placut specific:

-Bachelors: proiect cu fotografii de Claudiu Popescu & text de Ioana Pelehatai- unproiect foto despre viata burlacilor definiti ca “financially independent male human around the age of 30, currently livining on his own and with no plans of changing the status quo for a while”

-In Love with Romania-povestea Tamarei Robeer, olandeza cu jumate de suflet romanesc.

-SNOG- Rankin-daca a prins coperta se anunta de exceptie. Si este. Close-up pe saruturi de oameni diversi care fac ca sa fie mai putin despre magia momentului si mai mult pe voluptatea lui sau mecanica lui.

Mi-au mai placut si “In cautarea omului pe magar alb” sau “Not in Your Face” (proiect de adunat mesaje de pe spatele tricourilor oamenilor- chiar oamenii care poarta mesaje pe spatele tricourilor sunt mai fricosi decat oamenii care poarta mesaje pe fata tricourilor-just wondering-).

Overall, merita investit in Love Issue. Cele mai multe povesti despre iubire si probleme te fac sa te gandesti la iubirile tale si la problemele tale. Mai cred ca la unele dintre povesti foto scriitura acompaniatoare ar putea fi mai convingatoare pentru ca proiectele selectate de Nimigean spre prezentare au  mare, mare potential de emotionare vizuala si merita texte pe masura.

Overall, cred ca merita investit in astfel de proiecte si vreau sa contribui pentru Love Issue #8.

p.s.Revista Love Issue #7 este disponibilă în București deocamdată doar la librăria Anthony Frost.
Pentru comenzi folosiți cu încredere adresa de mail loveissuemagazine@gmail.com lăsându-vă numele complet, numărul de reviste, adresa de livrare.  Prețul este același, 30 RON, transport gratuit în țară și 10 RON în plus pentru transportul.

Lista cartilor pe care mi le-am luat de la Targul de Carte Gaudeamus 2012

Am ajuns si anul acesta, ca de fiecare data, la Targul de Carte Gaudeamus. Lume multa, multa, multa si carti tot multe, multe, multe. Editurile s-au pregatit umpic mai bine, standurile parca arata mai ok. Am prins o lansare la standul Adevarul, nu stiu exact ce, dar Florin Iaru vorbea frumos despre poezie.

Mi-am luat cateva carti – pe unele le cautam de mai demult, pe altele le-am descoperit azi. Sper sa am vreme cat mai repede sa le citesc.

Disparitia lui Richard Taylor – Arnaud CATHRINE- Editura Vellant

Escadron Ghilotina -Guilermo ARRIAGA- Editura Vellant

Teorema lui Almodovar -Antoni CASAS ROS- Editura Vellant

Manualul canibalului Carlos BALMACEDA- Editura Vellant

Operele alese ale lui T.S. Spivet – Reif LARSEN- Editura Vellant

Bullet Park -John CHEEVER- Editura Polirom

Povestiri-integrala prozei scurte -John CHEEVER- Editura Polirom

Mica dietetica – Alex. Leo Serban-Editura Art

Fabrica de absolut –Karel CAPEK- Editura Art

Jazz– Toni MORRISON- Editura Art

Musai List – Octavian Pantis-Editura Publica

Kitchen Confidential-Aventuri din intimitatea restaurantelor-Anthony BOURDAIN- Editura Publica

 

Dacia la Gaudeamus

Dacia sustine de ceva ani Targul de Carte Gaudeamus. Partea si mai misto (pe langa admirabila consistenta dovedita) e ca si-a facut o traditie din a comunica creativ in jurul acestui eveniment. Pai, si e tare greu sa gasesti in fiecare an modalitati creative si nou-noute de a comunica folosind ca elemente date, mereu aceleasi,  masina + carte.

Daca anul trecut au reinventat coperti de carti digitale si au superilustrat titluri celebre, anul asta au o aplicatie Dacia La Gaudeamus care ne demonstreaza ca de fapt sunt carti si semne peste tot. Tot ce tre sa facem e sa le citim.

Agentie: Publicis Bucharest (pagina de Facebook).

Idei de Revelion

Eu nu cred in Revelion. Mi se pare cea mai fortata sarbatoare a anului. Macar de 8 martie se imbata muncitoarele de la APACA precum niste servitoare, de Craciun se face bradul si vine un batran cu barba alba la copii, de Paste se stropesc fetele cu parfum in Ardeal…dar de Revelion? Ce se intampla de Revelion?

A…da…cumpana intre ani. Da, da, da…si tre sa ne distram! Musai! Sa fie super!

Pai, Doru Panaitescu m-a provocat printr-o leapsa sa ii zic ceva cu idei de Revelion. El are deja unele misto powered by Revelion Continental Hotels.Pai, io nu stiu exact ce sa ii zic. Cele mai frumoase Revelioane le-am facut cu cei mai frumosi prieteni si cele mai urate Revelioane tot cu cei mai frumosi prieteni le-am facut. Si am avut asa:

-Revelion in clubul in care oricum mergeam zi de zi

-Revelion la Berlin cand am aflat ca sunt insarcinata

-Revelion la mare cand am aflat ca iarna e frig la mare

-Revelion cu despartire

-Revelion cu impacare

-Revelion cu foc de tabara

-Revelion cu sampanie

-Revelion fara sampanie

-Revelion in Sighisoara, la un restaurant

-Revelion in Bucuresti, la alt restaurant

-Revelion in Porto fara sampanie, dar cu tone de masline verzi

-Revelion la munte, desigur, la Busteni

-Revelion in Kuala Lumpur, cald, astea

-Revelion sub apa

si tot asa…Doru, mai zic ceva?