Despre dopamina si despre curiozitate

Mai demult exista un blog care imi placea la nebunie. Nici macar nu cred ca era un blog, cred ca era un baiat. Se numea Soirs si nu mai exista (blogul). Dar el a povestit tot mai demult ceva care mi-a dat mult de gandit: cica neuronii celor mai curiosi oameni sint acoperiti cu un strat subtire de receptori D2. Acesti neuroni nu reactioneaza la fel de prompt la dopamina, iar proprietarii lor au nevoie de o doza mai mare pentru a se simti echilibrati, astfel ca trebuia sa intreprinda mai mult pentru a resimti placerea data de dopamina.
Se pare ca si dorinta de aventura este conditionata genetic.

La oamenii cu aceasta deficienta de D2 posibilitatea de a deveni dependenti (de orice) este mult mai mare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *