15 minute sau nimic

Crima.Urlete. Scandal. Niste matahale au omorat un baiat de 21 de ani la Cluj.Intamplator il stia cineva care ma stia. Mi-a povetsit el. Apoi, am vazut la Pro TV.Cred ca oamenii aia in loc sa cheme politia au chemat Pro TV-ul.

Traim in Romania si aici, amenintarea suprema e “Nu mai da, ba….ca chem proteveu’….”

Andy Warhol cand ne-a spus ca traim intr-un secol in care fiecare va avea cel putin 15 minute de celebritate

Nu stiu daca se referea ca o sa aparem la stirile Pro TV …ei bine, pentru Romania, prezic ca in acest secol, “everyone will be on Pro TV for 15 minutes”

Ce discount am la macheta de ziua mea?

Ce discount am la macheta de ziua mea?

-Pe ce firma facem factura?
-Mihai Gabriel Popescu
-Asa…de la firma?
-Nu, nu de la firma! Print ad-ul e pentru mine!!
-Pai e la mica publicitate?
-O, nu, vreau full page, 4c
-A…inteleg
-Pai si…macheta? E deja 12…
-Pai…mi-o face un prieten. O sa o urc asap pe ftp-ul WX.
-Aha….
-Bine…dar vreau si pozitionare…

Pai…voi credeti ca se puede?
Ei bine, se puede…pagina 21, ziarul 7 Plus, Publicitate
Un baiat are full page ad astfel:
-poza cu el
-no headline
-body copy:

“In general…sunt plin de virtuti si lipsit de defecte. Astazi sunt chiar…un sfant!

Daca ma cunosti, suna-ma sa-mi urezi La Multi Ani!
Daca nu ma cunosti, astazi e cea mai buna oportunitate…
0722 76 46 46″

Da, normal…am sunat sa il intreb…daca il cheama Mihai sau Gabriel…nu a raspuns.

p.s Eu mai stiu de un om care a avut media plan pe print pentru ziua iubitei lui,un lamultiani, un gest, un ceva sau de un alt domn care si-a pus mesh in Romana…ceva de angajare. Voi stiti?

Ce discount am la macheta de ziua mea?

-Pe ce firma facem factura?
-Mihai Gabriel Popescu
-Asa…de la firma?
-Nu, nu de la firma! Print ad-ul e pentru mine!!
-Pai e la mica publicitate?
-O, nu, vreau full page, 4c
-A…inteleg
-Pai si…macheta? E deja 12…
-Pai…mi-o face un prieten. O sa o urc asap pe ftp-ul WX.
-Aha….
-Bine…dar vreau si pozitionare…

Pai…voi credeti ca se puede?
Ei bine, se puede…Azi, in 7Plus, pagina 21,Publicitate.

p.s Eu mai stiu de un om care a avut media plan pe print pentru ziua iubitei lui,un lamultiani, un gest, un ceva sau de un alt domn care si-a pus mesh in Romana…ceva de angajare. Voi stiti?

Usor cu saritul in tigaie!

Salamul, cafelelele, ciocolatele, pateurile, legumele sunt persoane si sar si se joaca si danseaza si sar singure in cratite. Parul striga ca e fericit si daca parul meu e fericit si eu sunt fericita. Pateul e invidios ca raftul de vizavi se goleste…si te intrebi atunci daca parul tau ar fi o persoana ce ti-ar sopti?

Stiti cand se face un focus ad-hoc prin agentie si printre prieteni se aplica un fel de minichestionar sa aflam perceptia superficiala despre brand si de multe ori tare reala ca na…ce zici in primul minut aia e…

Si intrebarile sunt ceva de genu’:
Cum va face WQ sa va simtiti in momentul in care folositi unul din produsele lui ?
Care credeti ca este starea de spirit pe care o creaza brandul WQ?
Daca brandul WQ ar fi o persoana, cum ati descrie-o?
Asta mi se pare cea mai tare…brandul ca Om

Deci io nu vreau ca brandurile sa imi vorbeasca, sa mi le imaginez ca pe niste prieteni de-ai mei sau sa incepa sa faca scandal prin bucatarie…

Despre realtiile cu brandurile umanizate aici.

Dar tu, omule,daca ai fi un brand,ce brand ai vrea sa fii?

Remain Frugal


In toamna recoltei imbelsugate in care se pune vinul si mancam zacusca buna sau ne plimbam prin paduri si trecem peste mochete de frunze moarte, peste tot citesc despre oameni care pleaca, oamneni care vin, oameni care nu mai cred, oameni care nu mai pot, dar nu recunosc, s.a.m.d. Haos…sau nu (conform teoriei unei Doamne care spunea mereu ca “nodody is irreplaceable”)
Si tot in perioada asta aud prin interviuri motivatiile lor. Profi, da, profi…normal. Sa imi fac afacarea mea…incompatibilitate intre modul meu de a vedea lucrurile si modul Lor…s.a.m.g.Vreau sa aud si eu de la urmatorii care pleaca, daca se poate, va rog frumos:

“Incepusem sa fac noaptea vodoo sefului meu.”
Pentru ca pana la urma “People Quit People, not Companies” cum zice si zice bine John MOORE intr-unul dintre cele 47 Tribal Truths din Tribal Knowledge. O lista with all the 47 aici sau cartea aici
Enjoy wisdom!

Cand vine Starbucks in Romania?

Sa nu mai zici nimanui…asa…

Am citit undeva pe net cum sa scrii mailuri firesti la cap….ma gandeam ca poate va intereseaza. Acum, dupa ce am citit cu totii, am legitimitate sa cer in sfarsit sa nu mai primesc niciodata mailuri cu:

Very truly yours: al meu nu e decat prietenul meu din cate stiu

Kindly:Stiu ca injurati printre dinti cand spuneti: I kindly ask you…sa imi trimiti naibii azi fisierul nu maine…ca maine va fi prea tarziu

Please be aware: asta suna ca: Te rog sa iei aminte sau sa nu care cumva sa nu zici ca nu ti-am zis…ca nu se poate daca nu se indeplinesc conditiile a,b,c,d,e,f,g,h,i.

Please do not hesitate to contact me: par eu o fiinta ezitanta? Crezi ca mi-ar fi jena sa te sun?

Black? It’s too funeral (About Rejected Advertising Work)

Azi am descoperit pe un site care a descoperit pe alt site , un site cu ad-perle si vorbe de intelepciune din publicitate, marketing si lumea asta de bani si de vorbe.

#145- “We are a small company. If we were a big company we would worry about what is best for the brand. Since we are small, we need to worry about the budget.”
(Client, Marketing Manager)

Pe site gasiti multe altele, gen:
-motive idioate pentru care clientii refuza campanii propuse de agentii
-replici nesimtite de la creativi catre accountii care nu le vor decat binele (sic!)- ex.#166- “What project? I didn’t hear about that project. Oh, it was in my email. I don’t read my email.”(Agency, Creative to Account Executive)
-sau pe care accountii le zic creativilor:
#139-“There is no creative brief because I didn’t feel like writing one.”
(Agency, Account Executive to Copywriter)

-s.a.m.d.

Site-ul mi-a adus aminte oarecum de iz-ul vorbelor aruncate prin agentii sau aruncate catre agentii de catre clienti,dar si de vorbele pe care clientii, de multe ori mult prea plini de sine si tot de multe ori mult prea putin profesionisti ca sa treaca peste parareri proprii, gen: eu stiu ca albastrul nu merge langa gri si mai stiu (cel mai bine) ca se poate printa toata cantitatea in trei zile si mai stiu ca eu am banii si mai stiu ca …de fapt, in general eu stiu totul.

Acest gen de clienti dar si alt gen, cei speriati, timorati, fara curaj, fara savoare, fara strategie in cap, fara incredere in agentii, fara iubire fata de brand, au distrus opere creative de-a lungul vremii.

Cu lucrarile refuzate agentiile fac mai multe lucruri:
-le tin in sertar si le refolosesc (maybe, baby,alta data vor merge)
-le inscriu la “necontractate” prin festivaluri
-se lauda cu ele prietenilor
-fac o carticica(Saatchi a facut o data o Antologie de Lucrari refuzate si motivele de refuz…tot ce imi aduc aminte era o lucrare pentru un nou brand de ceasuri de lux…background-ul era negru, iar ratiunea clientului de a refuza un layout a fost exprimat in comentariul:”Black??? It’s too….funeral…”)etc…etc…etc
-apar pe site-uri. Unul dintre ele aici si prezinta The Best Rejected Advertising Ever.

Si tot asa…

Vine cineva la o tigara?

“This workplace is not a place — It’s a whole network of places,” said
Mattias Bergman

La birou oricum ai o tona de treaba si te enervezi pe una, alta. E recomandat sa mentii o relatie OK cu colegii si sa poti sa le raspunzi si la altceva decat la salut si “ce faci?”. Da, pana si celor de la Financiar.

Oportunitati zilnice pentru intalniri informale si socializare:

Pauza de pranz:
Cercuri mai restranse, in general se pleaca la masa cu colegii de birou. Incearca sa schimbi macar o zi pe saptamana. Macar o data sa mergi la masa cu alti colegi. (additional comment to think about workplace as an interesting market

La Fumat:
Cine fumeaza, fumeaza, cine nu fumeaza, nu fumeaza. Inutil sa mentionez ca daca seful tau fumeaza te-ai scos. Multe decizii importante se iau aici.Ppur si simplu tre sa zici:”Hai la dracului sa dam drumul proiectului!”. Tot in pauza de tigara afli la ce filme au mai fost colegii, ce muzica mai asculta, ce magazin nou de cercei s-a deschis sau de ce secretara a plans ieri in baie + alte barfe. Aici se innodeaza prietenii watercooleriene, se face si se desface si in general…aici se spun lucrurile misto…e ca la emisiunile in direct cand cele mai tari faze sunt in pauza in care intra publicitatea.

Messenger:
Da, glumele despre oameni de fata facute pe mess sunt foarte tari

La tonomatul de cafea if any sau la watercooler:
Se mai schimba trei vorbe (watercoolerul e foarte tare pe socializare de aici seriale , filme si carti. Cineva a scris “Watercooler Short Stories”).

In lift:
In lift se discuta informal. Cineva spunea ca orice prezentare pe care o scrii ar trebui sa treaca testul liftului. Daca o poti rezuma in 30-40s, e perfect. Daca cumva te intalnesti cu directorul general in lift tre sa fii capabil sa ii faci rezumatul.

In birou la PR:
De aici se mai iau ultimele reviste , se afla noutati de multe ori. In birou la PR sunt mereu multi oameni si povesti.

Asa ca muncim cu oameni, alaturi de ei. De muncit (desi io as vrea sa triesc si sa muncesc pe o terasa in Acapulco)trebuie muncit. “Every day I get up and look through the Forbes list of the richest people in America. If I’m not there, I go to work.”(spune un om inteligent si caruia ii placea munca sa)

Vine cineva la o tigara?

Valorea mea, valoarea mea…


Aveam o sefa la un moment dat care avea o matura. Ditamai doamna, superpozitie si femeie misto, plina de viata, avea o matura. O tinea langa birou. Intreaga lume din firma si de pe langa firma o stia ca doamna cu matura. Ea zambea si ochii spuneau: sunt diferita, sunt memorabila…branding, frate.

O prietena are o colega ce vine mereu la munca in albastru. Ea este “doamna in albastru”
Am o colega ce vara aduce cirese la munca. Tuturor.
La o agentie de head hunting un canditat a trimis un cv doar cu numele, prenumele si urmatorul text cu font de 36: “google me”
Am un prieten care inventeaza el expresii si noi spunem tot timpul:”cum bine a zis Bogdan…”

In permanenta functionam voluntar sau nu cu asta in cap: cum sa devenim un brand.
Vrem ca oamenii sa ne placa pentru ca am incetat demult sa fim neaparat doar ceea ce ne place.

Aici gasiti cateva sfaturi:
http://brand.blogs.com/mantra/personal_brands/index.html
(Robin Good gives 10 steps to creating a personal brand.)
Un articol interesant: http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1552028-1,00.html

Azi,maine voi auzi: agentia mea de brand este Ogilvy . Pentru campaaaanii tactice si activation lucrez cu o agentie mai mica, fata!

Si abia atunci ma voi muta definitiv in Acapulco…dar, despre Acapulco si despre viata antilopelor in preerie in episodul urmator.

“How does one avoid being an asshole?”


News:
1. Trecem pe romana
2. Exista o categorie de oameni la munca ce vor sa te enerveze pentru ca pe ei asta ii face fericiti. De dimineata am observat asta, iar acum ceva putina vreme Bob Sutton a scris o carte.

How To Avoid Being an Asshole
Do not make people feel oppressed, humiliated, de-energized, or belittled.
Do not mistreat people who are less powerful than you.
etc etc mai mult aici: (o sa pun in curand link direct pe cuvant, momentan nu imi iese)
http://blog.guykawasaki.com/2006/10/you_have_to_lov.html
si aici
http://www.50lessons.com/viewlesson.asp?l=392

How to Deal With Assholes
Eu as spune …fa-i sa regrete ca s-au nascut…dar altii ne dau solutii mai temperate.
Develop indifference and emotional detachment.
Hope for the best, but expect the worst.
etc etc ,mai mult aici:
http://blog.guykawasaki.com/2006/10/you_have_to_lov.html

Si in general, mi-am adus aminte iarasi de ceva ce ar trebui sa aplic mai des:
Before you say smth ask yourself if it passes these three tests:
IS IT TRUE?
IS IT KIND?
IS IT NECESSARY?

This is one I’ve lost and found.

O zi frumoasa tuturor!

p.s. mi s-a parut foarte tare cum face Bob Sutton identficarea unui asshole:
“…If you hear someone at a Starbucks order a ‘decaf grande half-soy, half-low fat, iced vanilla, double-shot, gingerbread cappuccino, extra dry, light ice, with one Sweet-n’-Low and one NutraSweet,’ you’re in the presence of an asshole. …”