Pe site-ul whyareyoucreative li s-a pus intrebarea “Why are you creative?” unor oameni, femei si barbati cunoscuti. Cateva raspunsuri:

“Why are you creative?”

“Because I’m hungry”
Milla Jovovich

“To deserve to exist”
Philipp Starck

“Because I miss you”
Yohji Yamamoto

Raspunsurile altora de la Rushdie la Spielberg sau David Lynch sau David Bowie le gastiti pe site.

La reality show-ul cu familia bogata ce locuieste in Snagov aparea o secventa cu Irina,un copil mic, care dormea si super:

“Bebelusul se odihneste linistit in patutul sau de firma”

Deci bebelusul nu doarme intr-un pat, ci se bucura de confort, beneficiu al unui anume brand de pat. Dar oare notiunea de brand de pat…musca?

“Starbucks, cel mai mare lant de cafenele din lume, si-a ales prima locatie in care va opera in Romania in incinta centrului comercial Plaza Romania, amplasat pe bulevardul Timisoara din Bucuresti. ” Continuarea : Ziarul Financiar

Eu stiam ca la oamenii astia de la Starbucks conteaza mult locatia, sa fie cat mai centrala in high traffic areas, etc. Mie nu-mi place ca e la Plaza. Si nici nu o sa merg la Plaza.

Vreau sa fie ca in Barcelona, pe Ramblas, direct la strada, sa opresc, sa comand o cafea, sa mi se strige numele apoi de catre chelner:”Monica, e gata supercafeaua ta cu frisca si cu inghetata”…

Nu, n-are cum sa fie asa in Plaza. O sa se strige “Romeo Minune de Aur,e gata cafeaua pentru familia ta, traiasca-ti!”

Am vazut aseara Gala Premiilor Industriei de Film Romanesti, GOPO in direct la TVR 1.M-am bucurat ca exista. Am urmarit-o pana la capat.

E bine sa fie o sa astfel de gala, desi la fiecare categorie erau aceleasi filme: a fost sau n-a fost, cum mi-am petrecut…, hatia va fi albastra,ryna si legaturi bolnavicioase. Astea sunt, cu astea defilam. Oricum, mi se pare ca suntem pe drumul cel bun.

Ce am observat:

–lipsa de experienta a organizatorilor. Se vede ca nu avem exercitiul organizarii de gale. Gala nu inseamna neaparat sa dai o tona de bani pe scenotehnica si sa se auda Vanghelis cand urca Pintilie pe scena si jocul de lumini sa fie mai ceva la la The Mission…lasere, frate…Nu, inseamna distinctie, nu neparat distragere si exagerare.

-promovarea destul de timida a Galei Premiilor Gopo. Nu au avut nici macar un site.

–invidia si orgoliile artistice ale alor mai batrani fata de astia mai tineri…s-a vazut de la discursul lui Stere Gulea (frumos, dar rautacios gratuit) la indignarea lui Pintilie care a primit premiul pentru intreaga activitate si a inceput discursul cu rautate.

-o Oana Pellea plina de ea-poate firesc- si care lupta pentru promovarea filmului romanesc

-o Magda Catone fara simt de penibil si cu aere de inteligenta:”Ma bucur ca ma aflu alaturi de voi la Palatu’ Bragadiru.”. Ironici au fost cam toti invitatii peste 40 de ani.

-un spectacol care in loc sa fie pentru aia din sala, era pentru aia de la televizor (la final moderatorul s-a intors cu spatele la public si s-a adresat exclusiv telespectatorilor). Ar fi trebuit sa incerce sa gaseasca o cale de adresare comuna catre ambele publicuri

-se simte o competitie intre actori si generatii si astia tineri se vede ca sunt si fericiti ca au teren de lupta/joaca

-in general, e bine ca e si sunt convinsa ca o sa fie si mai bine.

Cateva chestii despre Ion Popescu-Gopo: aici. Pseudonimul său de Gopo provine de la numele părinţilor săi: numele de fată al mamei sale, Gorenco, şi numele tatălui, Popescu.

De la fry am aflat de noua campanie publicitara lansata de Propaganda pentru Furazolidon. Campania se numeste “Povesti stanjenitoare”, are un site si vreo trei spoturi. Le puteti vedea la Fry pe blog. Sunt foarte tari.