Muzeul National de Istorie a Romaniei se afla pe Victoriei. E cladirea aia frumoasa de vis a vis de CEC cu scari multe la intrare, numa bune sa iti tragi sufletul pe ele dupa o lunga plimbare.
Am fost la muzeu sambata. Am alergat ca sa prind deschis. Am prins deschis. Un supraveghetor mi-a zis sa incep cu Tezaurul si mai apoi sa merg la Columna. Zis si facut. M-am plimbat prin sala de la subsol unde intr-o lumina ciudata si printre catifele mov zac coroane, bratari, giuvaeruri si alte bogatii ale tarii adunate de-a lungul vremurilor, a sapaturilor sau a donatiilor. Apoi, merg sa vad Columna, normal o copie, originalul fiind la Roma. Impresionant. Romanii dupa ce invingeau pe cineva tineau sa afle toata lumea asa ca faceau cate o columna. Cum ar veni, columna pe vremea lor era de fapt comunicatul de presa de pe vremea noastra.
Apoi, in hol era o expozitie temporara dedicata Oraselor de Altadata. Dragut, nu extrem de special, niste batalioane de posta, niste cutii postale, vederi, afise (am retinut unul la un spectacol de varietati si scria “Din bogatul program, spicuim: …”).
Ma duc din nou la supraveghetor sa ma indrume: acuma, unde merg? El imi zice ca gata, am terminat de vizitat Muzeul National de Istorie a Romaniei. Eu ii zic ca glumeste, el nu avea chef de gluma. Si incepe omul a-mi povesti cum muzeul e inchis cam de 5 ani pentru consolidarea cladirii. In 2007 nu s-a facut nimic. Asa ca nu se stie cat vor mai sta colectiile dupa usile inchise.
Deocamdata, Muzeul National de Istorie a Romaniei are un parter cu expozitii si atat. Un parter poate vizita turistul care vine sa vada cel mai important muzeu de istorie şi arheologie din România, prin mărime si prin patrimoniu, iar istoria noastra se opreste in Muzeul nostru National de Istorie la anul 106 e.n.
