Ce dor mi-e de fete…

Pe Adina o citesc aici si pe Diana aici. Bonus- mailuri mai consistente din cand in cand. Dar, nimic nu se compara cu lungile discutii despre sens si sensuri purtate live, pe terase.
Azi am vazut-o pe Diana si m-am bucurat. La finele lunii ne revedem si live, thank God:).

Un documentar despre oameni si pesti

Pentru ca niste oameni iau peşte de calitate din Lacul Victoria si il vând cu superbani mai departe, ba mai mult folosesc cargo-urile la dus, spre Africa pentru a transporta arme si la intors pentru peşte, niste destine sunt distruse: niste destine de oameni, de comunitati, de tari, de continent. Poate e mult zis asa, dar oricum, lucrurile se frâng in lant.

Si povestea asta de frângere in lant de destine ne este povestita intr-un documentar enervant de convingator. Se da cuvantul unui portar de la hala de curatare si transare, unei curve ce traieste pe banii pilotilor rusi ce vin in Tanzania, unui baiat care o freaca aiurea pe-acolo sau a unui patron de fabrica.

Astia de mai sus si multi altii vorbesc in Darwin’s Nightmare.

Cateva chestii despre copilaria mea

  1. Dupa ploaie, organizam batai cu melci. Ii aliniam in doua tabere si asteptam. De obicei, asteptam mult pana sa treaca la actiune.
  2. Stiam multe poezii destul de devreme. Multe poezii le denaturam. De exemplu la Catelus cu parul cret ziceam asa:”Si se jura ca nu fura/ Si l-am prins cu rata-n gura/ Si cu ou’-n buzunar/ Marş la malul mării”. Asa ziceam io mereu:“Marş la malul mării”
  3. Aveam 3 frati (ii mai am) si cam peste tot trebuia sa ii iau cu mine. Acum imi e dor de asta.
  4. Luam mereu premiul II pentru ca invatatoarea mea avea o alta preferinta mereu. M-am razbunat in liceu si am luat premiu’ ‘ntai pana-n a doispea non stop.
  5. Am facut o gradina secreta impreuna cu prietena mea, Cricri dupa modelul SandyBel. Si mergeam la gradina noastra secreta (unde plantasem flori furate cu radacini cu tot din rondul de la primarie) si asteptam sa vina Marc. N-a venit nici un Marc.
  6. Organizam spectacole de divertisment pe bani si eu prezentam, eu cantam, eu recitam, eu distribuiam celalalte roluri. Decoram scena in curte la tanti Anica si ceream bani copiilor sa intre.
  7. Stateam in piata cetatii si strigam dupa batrani in limba germana; ma rog, combinat: “Bertha blude, omama, cartofi prajiti”. Bertha era cea mai batrana persoana din cetate (cred ca avea 100 de ani) si cred ca manca si cartofi prajiti.
  8. Furam: mere verzi de la domnul doctor Hurdugaciu din curte, flori de la popa sas din curte, corcoduse de peste tot, bomboane de la autoservire (m-a prins o vecina ce lucra acolo si nu m-a zis lu mama desi m-a tinut in suspans vreo saptamana. Dupa semilectia asta nu am mai furat niciodata).
  9. Ne bateam cu saşii de la clasele paralele si ii inchideam in clasa si le furam cheia. Au stat si o zi inchisi in clasa, pana mecanicul de la scoala a spart usa si i-a eliberat.
  10. Am fost comandanta de detasament si exact atunci a venit revolutia. Eram intr-a doua si am regretat enorm fusta cu pliuri si snurul meu galben, dovada colorata a superioritatii mele in fata colegilor.
  11. Primeam dulciuri din Germania care ni se dadeau apoi cu ţârâita si eram fan Nimm2 (intotdeauna cate doua: una galbena, alta portocalie) si Haribo.
  12. Ma jucam de-a “prezentatoarea emisiunii ce prezinta carti de citit oamenilor (detalii aici)

Daca imi mai amintesc, va mai zic.