Cea mai buna carte

Cea mai buna carte pe care am citit-o de multa vreme este “Trebuie sa vorbim despre Kevin” de Lionel Shriver (Editura Vellant) care e o scriitoare, dar si-a schimbat numele in scriitor.

Nu vazusem filmul, iar Oana de la Vellant imi tot zicea ca e o carte superba si cutremuratoare. Desi o cred de fiecare data pe Oana, de data asta am avut ceva dubii: povestea cartii mi se parea mai degraba apanajul unui thriller slabut decat al unei carti cutremuratoare (va zic ca oricum aflati instant in primele pagini despre ce e vorba si oricum e o carte la care despre ce e vorba nici nu prea conteaza)- un baiat psihopat de comporta ca atare si isi ucide 13 colegi. Se intampla in State.

Ziceam insa ca povestea nu conteaza. Enorm insa conteaza la cartea asta, felul in care o mama spune povestea. Este cel mai bun exercitiu de luciditate al unei femei pe care l-am intalnit vreodata si pe care mi se pare greu probabil sa il mai intalnesc. Si luciditatea asta si trairile atat de puternice si de reale sunt scrise intr-un fel atat de bun, clar si, da, Oana, cutremurator incat toate acestea fac ca “Trebuie sa vorbim despre Kevin” sa fie cartea mea preferata de anul asta.

3 thoughts on “Cea mai buna carte

  1. aaa, ce ma bucur ca ai citit-o! 🙂

    da, asta e problema cand ajungi sa povestesti despre carti cu vocabular de coperta spate – cuvinte precum cutremuratoare se cam uzeaza 🙂

    iti recomand si “so much for that”. e scrisa tot de ea, tot lucid, insightful & weirdly funny pe alocuri, tot despre o familie americana care trece printr-o drama. doar ca de data asta vedem lucrurile prin perspectiva sotului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *