Psihologia poporului român


Motto-ul cartii e: “In om este atata realitate cata este in el energie de munca” (Constantin Radulescu-Motru, Personalismul energetic, 1928) “Psihologia poporului român” a fost publicată în 1937. C-tin Rădulescu Motru descrie calităţile şi defectele poporului roman fara ura, dar si fara partinire.

Analiza este de o luciditate cam infioratoare si de un realism cam nemagic. Mi-a facut mare placere si mi-a provocat o mare tristete recitarea.

 Premise: “Psihologia socialå are drept scop så determine si så explice însirile sufletesti ale unei populat¡ii. Insusirile sufletesti ale unei populatii sunt conditionate de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al popula¡iei, de mediul geografic si de caracterele institutionale dobândite de popula¡ie în timpul evolutiei sale istorice.” Autorul isi propune (dupa cateva pagini de clarificari terminologice si disclaimere) sa schiteze cateva date referitoare la insusirile sufletesti ale poporului roman, sub latura vietii sale SOCIALE si ECONOMICE…(avem practic o analiza de psihologie sociala). Foarte multe dintre analize se bazeaza pe comparatii cu popoarele apusene.

Individualismului românesc. Românului nu-i place tovarasia. El vrea să fie de capul lui. Stăpân absolut la el în casă şi pe al său pământ, oricât de mic ar fi acesta.
Neperseverenţa la lucrul început. – “Românului îi este greu până se apucă de ceva că de lăsat se lasă uşor.”. Autorul nuanteaza: neperseverenţa în lucru şi-a făcut apariţia abia prin secolul XIX si este un rezultat al factorului institutional, nu al celui erditar fiindca institutiile i-au indemnat pe oameni la improvizatii.
Sufletului românesc i s-a mai spus că este nedisciplinat în ceea ce priveşte munca pe terenul economic. Dacă popoarele din Apus muncesc metodic, românului îi place să lucreze în salturi, cu lungi perioade de odihnă, la nevoie concentrând toata munca pe ultima sută de metri.
Mai mult de atât, românului îi lipseşte spiritul comercial.
 Pe terenul economiei, românii s-au obişnuit să pretindă. Nu există pentru ei liberă concurenţă. “Românul cere beneficii pe baza dovezii că este român. În nicio altă ţară nu se respectă aşa des expresiile: fiu al poporului, fiu al ţării…”
 Părerea lumii. Una dintre însuşirile cele mai pregnante a sufletului românesc este interesul crescut faţă de părerea lumii. “Nu este ţară în hotarele lumii civilizate în care gura lumii, gura satului, să aibă mai multă trecere.”/“Când un român stă la îndoială, fiţi siguri că el nu stă fiindcă are o convingere personală de apărat, ci fiindcă nu ştie încă de partea cărui grup să se dea.” Romanul are si calitati, dar pe-astea le zice atat de des si le ridica atat de in slavi incat nici nu simt nevoie sa le reiau aici: da, suntem destul de primitori, toleranti si religiosi. Ma rog, cel putin in aparenta.

One thought on “Psihologia poporului român

  1. Pingback: “De ce este România altfel?” de Lucian Boia | Lost & Found Desk

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *