Profesie, meserie, job

Am cateva bloguri pe care le citesc cu mare, mare placere si unul dintre ele este cel al lui Dan Alexe. Si, desi e un strop nepoliticos, dar nu vreau sa pierd, o sa notez aici niste crampeie dintr-un articol interesant despre niste cuvinte pe care le pronuntam des zi de zi. Si cum imi plac si cuvintele mult, si zi de zi tot mult, iata mai jos cateva dintre aceste consideratii:

Inainte oamenii aveau o „profesie” sau o „meserie”. Acum au cu toții câte un „job”.
Jobul e anonim și interșanjabil. Jobul e ca batistele de hârtie: se aruncă după ce l-ai folosit un pic. Pînă mai ieri, „meseria” se învăța, „profesia” se studia… ba chiar unii aveau o „vocație”. Vocație vine de la vox, voce in latină si însemna că unii erau „chemați”, in-vocați, erau predestinați, aveau o „chemare” pentru un anume meșteșug, pe care îl practicau la limita artei.

In mod inconștient, însă, apostolii flexibilității prin joburi temporare simt totuși ca nu e vorba acolo de muncă reală. Nu-i auzi niciodată vorbind despre „job”-ul de țăran. Fiind oricând de aruncat, jobul nu implică de fapt muncă reală.

Motiv pentru care se și aplică mai ales pentru funcții prin ministere si instituții. „Și-a găsit un job la ministerul de externe”, auzi deseori. Sau un job la ziarul cutare. Și auzind „job” știi pe loc că nu e vorba de o „vocație”.

În lumea „job”-ului, sau despre degradarea noțiunii de „muncă”…

”Lucru“, “pramatii” si atitudinea româneascã faţã de muncã

Exit Through the Gift Shop by Banksy

Incadrat in genul semi-mini-un-fel-de-documentar-spre-film-artistic, Exit through the gift shop (2010) este un film aparent despre artistul ala urban necunoscut si ultracunoscut cu un nume pe care eu il scriu si il pronunt mereu gresit, dar acum o sa ma straduiesc sa il scriu corect, adica, mai bine dau copy/paste de pe net: Banksy. Tipul deja e vechi, iar lucrarile lui multpreacunoscute. Sunt adunate si grupate pe indoor, outdoor (si shop:) pe site-ul oficial Banksy (acum am scris singura, din cap, corect).

Filmul Exit through the gift shop este de fapt despre arta  urbana contemporana si despre cum un crampei devine un proiect si o idee devine o afacere si cum uneori nici macar nu trebuie sa ai idei de-ale tale ca te poti baza pe altii si tot o afacere poti face. Filmul e facut de Banksy (hai ca gata, stiu sa scriu) este mult si despre Thierry Guetta, un om care vroia sa faca un film despre Banksy, dar ce naiba fac, eu urasc sa povestesc filmele si nu o fac niciodata…

Asa ca, daca va pasioneaza un strop asta cu arta urbana si daca aveti chef de o poveste misto, merita toate cele 87 de minute.101 graffiti-banksy-street-art-hd-wallpaper

Ne trebuie rituri

“Daca de pilda, vii la ora patru dupa-amiaza, eu inca de la trei voi incepe sa fiu fericita. Pe masura ce ora va trece, si mai fericita ma voi simti. La ora patru, ma vor cuprinde un freamat si o neliniste: voi descoperi cat pretuieste fericirea! Dar daca vii la voia intamplarii, eu niciodata nu voi sti la care ceas sa-mi impodobesc sufletul. Ne trebuie rituri.” Antoine de Saint Exupery – Micul Print

Niste retete

In performance-ul din ’97 al Marinei Abramovic-Spirit Cooking apar si niste retete pentru cap si suflet, dar mai ales pentru suflet. Si mie imi plac la nebunie unele dintre ele, asa ca le scriu aici sa imi ramana undeva cand o sa-mi plece din cap.

Breakfast: Night dreams

Lunch: Day dreams

Dinner: Evening dreams

______

Mix Fresh Milk From The Breast
With Fresh Milk Of The Sperm
Drink on Earthquake Nights

______

With A Sharp Knife

Cut Deeply Into The

Middle Finger Of The Left Hand
Eat The Pain

_____

Facing The Wall
Eat Nine Red Hot Peppers

_____

Take Uncut 13 Leaves Of Green Cabbage
With 13,000 Grammes Of Jealousy
Steam For Long Time In Deep Iron Pot
Till All Water Evaporates
Eat It Just Before Attack

si tot asa: Marina Abramovic- Spirit Cooking