Si…ce te mână?

Pe site-ul whyareyoucreative li s-a pus intrebarea “Why are you creative?” unor oameni, femei si barbati cunoscuti. Cateva raspunsuri:

“Why are you creative?”

“Because I’m hungry”
Milla Jovovich

“To deserve to exist”
Philipp Starck

“Because I miss you”
Yohji Yamamoto

Raspunsurile altora de la Rushdie la Spielberg sau David Lynch sau David Bowie le gastiti pe site.

Luna si doi bani jumate de W. Somerset Maugham

“Luna si doi bani jumate” de W. Somerset Maugham este un roman mijlociu, cica  biografia romantata a lui Gaugain, pictorul. Da, cartea are in centrul ei un personaj-pictor genial si neinteles in timpul vietii si da, se ajunge la un moment dat si in Tahiti. Dar, mi-a placut enorm de mult romanul asta mijlociu pentru ca imi place la nebunie de W. Somerset Maugham. Este ironic mereu si parca ia uneori la misto si scrisul, si viata, si pe propriile-i personaje chiar. Imi place ca te face sa razi cand iti zice cele mai triste adevaruri, si te face sa plangi la glume care par amuzante, dar nu sunt, de fapt. Si in “Luna si doi bani jumate” se discuta despre arta/ geniu si despre dragoste/nedragoste. Si uite cateva citate din carte, sa ramana aici, pe blog, ca sa le pot regasi oricand, desi-s cam misogine, asa…

“Nu stiu cine a recomandat oamenilor ca, pentru matuirea sufletului, sa indeplineasca zilnic doua fapte ce nu le sunt pe plac.”

“O femeie ii poate ierta unui barbat raul pe care i-l face, dar niciodata nu-i va ierta sacrificiile facute de dragul ei.”

“(…) la barbati de obicei  dragostea este doar un episod care isi gaseste locul printre celalalte treburi ale zilei (…). Sunt prea putini  barbatii pentru care dragostea reprezinta locuril cel mai frumos de pe lume si acesti barbati nu sunt foarte interesanti. Pana si femeile pentru care subiectul este de un interes suprem ii dispretuiesc pe acesti barbati.”luna si doi bani jumate

NO, un film chilian cu publicitate in el si cu un actor misto

 

no-afisGael García Bernal este un actor de care m-am indragostit asa, ca de un actor, inca de cand l-am vazut in Amores Perros. In The Science of Sleep mi-a placut de el, dar mai putin de film care film nu prea mi-a placut asa de mult.

Aseara l-am revazut in NO, un film chilian (de fapt, SUA-Mexic-Chile, dar ce mai conteaza). Filmul “NO” (regizor: Pablo Larrain) a fost printre cele premiate la sectiunea  Quinzaine des réalisateurs a Festivalului de la Cannes anul acesta.

Stiam despre film ca e ceva cu Pinochet si cu politica. Da, e cu Pinochet si cu ceva politica, dar mai mult e despre comunicare politica. De fapt, e cam pretentios comunicare politica- e publicitate electorala. Si e cu un director de creatie filmul interpretat de Gael Garcia Bernal, baiatul frumos de care va ziceam in primul paragraf. Si, filmul se intampla in Chile in 1988 cand, ca raspuns la presiunile internationale de legitimare a puterii se organizeaza un referendum: SI ou NO pentru ramanerea lui Pinochet la putere.

Ei bine, baiatul asta, director de creatie si agentia lui fac campanie pentru NO.

“We must be careful about what we pretend to be.” & other Vonnegut quotes

via Luiza am dat de acest link: 15 Things Kurt Vonnegut Said Better Than Anyone Else Ever Has Or Will.

si sunt, cum banuiati chiar 15 chestii, cu explicatii cu tot. Cateva, restul pe link.

“I urge you to please notice when you are happy, and exclaim or murmur or think at some point, ‘If this isn’t nice, I don’t know what is.”

“That is my principal objection to life, I think: It’s too easy, when alive, to make perfectly horrible mistakes.”

 

 

De ce ii multumesc mamei mele

Azi e ziua mamei mele.

Cand am facut un copil al meu am inteles. Pentru prima oara am inteles mai bine. Am inteles prin tot ce a trecut ea si inca cred ca am inteles doar o parte mica. Am inteles cate a facut pentru mine, cate a facut cu mine, cu ce pret, cu cata rabdare, cu cata rabdare- asta ar trebui repetata de o mie de ori- cu cata rabdare…

Mama mea a crescut patru copii. Azi e ziua mamei mele. Mama mea a facut si multe lucruri in viata pe langa sa-si creasca cei patru copii. Desi nu a avut o viata a ei, ci mult din viata ei ne-a dat-o noua, mama mea a putut la un moment dat sa faca lucruri si pentru altii decat noi. Acum, inca munceste si face lucruri minunate si multi oameni fericiti.

Sunt foarte mandra de ea si mi se pare ca suna atat de simplu si atat de putin impresionant…asta cu “mandra de…”. Dar, cred ca e mare lucru sa fim mandri de parintii nostri. Sunt mandra de ea si o iubesc cel mai mult din lume si pentru ca e mama si pentru ca multe, multe, multe, catralioane de altele. Iata cateva din catralioanele astea de motive pentru care ii multumesc.

  • pentru ca ne-a dat mai multa dragoste decat bani
  • pentru ca ma intreaba mai intai daca sunt fericita si apoi daca vreau ceva de mancare
  • pentru ca nu ma intreaba niciodata “de ce am facut asta” si intotdeauna imi zice ca are incredere in mine
  • pentru ca ma intreaba tot timpul “ce mai fac” si accepta si cand ii zic ca azi nu am chef sa ii zic. si imi zice sa o sun cand am chef sa ii zic
  • pentru ca m-a facut sa cred in mine
  • pentru ca m-a facut sa stiu ca orice se poate
  • pentru ca m-a invatat ca “ce ai in cap nu-ti ia nimeni”
  • pentru ca m-a facut sa imi placa sa citesc (multumesc, mami, pentru Oliver Twist pe care am devorat-o printr-a doua)
  • pentru ca stie tot si simte tot
  • pentru ca intelege orice
  • pentru ca stie pe ce lume traieste azi si ce lume va fi maine
  • pentru ca e mereu conectata
  • pentru ca stie sa faca cel mai bun spanac cu oua ochiuri si cartofi prajiti si cele mai bune vinete si cel mai bun cozonac cu nuca
  • pentru ca stia sa faca mancare si cand nu avea cu ce sa faca de mancare
  • pentru ca a facut o facultate cand altii isi numarau anii pana la pensie
  • pentru ca facultatea aia era de comunicare si acum chiar se ocupa cu asta: relatii publice si comunicare si o face al dracului de bine la Muzeul de Istorie din Sighisoara, facand uneori campanii care ma fac sa o rog sa se apuce sa inscrie la competitii
  • pentru ca e tanara la cap si la minte si cred ca asa va fi mereu
  • pentru ca e printre primii mei prieteni de pe facebook si eu sunt pe facebook demult
  • pentru ca m-a dus sub castani cand eram mica
  • pentru ca mi-a zis mai mult “da” decat “nu”
  • pentru ca a avut rabdare zile intregi cu mine sa invat litera “r” si cifra “2” (astea mi-au ridicat mari, mari probleme)
  • pentru ca m-a invatat o tona de poezii pe care mi le mai aduc aminte
  • pentru ca a avut curaj sa plece cand toata lumea ii zicea sa stea
  • pentru ca a avut curaj sa stea cand toata lumea ii zicea sa plece
  • ca m-a lasat sa plec cand toata lumea ii zicea sa nu ma lase (la 14 ani am venit liceu in Bucuresti si impreuna cu taica-mio au facut niste eforturi mari sa ma tina aici si sa creasca alti trei copii acasa
  • pentru ca a fost mereu mandra de mine
  • pentru ca a fost la pamant de prea multe ori si s-a ridicat de fiecare data, de fiecare data mai sus
  • pentru ca m-a trimis sa invat franceza
  • pentru ca m-a lasat sa vorbesc mult, desi trebuia sa vorbesc mai putin
  • pentru ca se supara pe mine si ii trece, desi uneori nu ar trebui sa ii treaca atat de repede
  • pentru ca nu mi-a zis niciodata in viata ei “fa asta pentru mine”
  • pentru ca intotdeaua mi-a zis “fa asta pentru tine”
  • pentru ca a fost mereu acolo cand m-a durut o masea sau sufletul din mine
  • pentru ca e cea mai buna mama din lume

si pentru celalalte catralioane de motive care au mai ramas.

La multi ani, mama!

 

Harta si teritoriul de Michel Houellebecq sau despre punerea pe ganduri ca semn de carte buna

Am citit prima data “Particule elementare”. Eram in Scotia cu un baiat, in vacanta si noroc ca eram cu un baiat in vacanta. Am citit-o si pentru ca mai toti prietenii mei imi povesteau ca Houellebecq e dintre scriitorii “aia buni”. Aveam cumva o banuiala in acest sens pentru ca imi inspira incredere scriitorii cu nume greu de scris corect si cu pronuntare incerta din prima incercare. Houellebecq (hai ca nu e asa greu, doi de “l” si “cq” si apoi la pronuntare un “h” mut 🙂 mi-a confirmat aceasta minipenibila teza. Apoi am citit “Posibilitatea unei insule” si mi-a placut si asta.

A venit si randul romanului “Harta si teritoriul” si aveam asteptari mari. Nu musai pentru ca luase Goncourt in 2010, ci pentru ca starnise ceva controverse: unii ziceau ca si-a atins apogenul Houellebecq si a bagat in romanul asta mai toate elementele care ii adusesera anterior succesul, ca e o atingere a maturitatii artistice intr-un fel, altii ziceau ca e un roman dezamagitor, adica, practic o tampenie.

Mie imi plac si maturitatile, si tampeniile, asa ca romanul mi-a placut mult. Si mi-a placut pentru ca e cinic, ironic, autoironic, amuzant si macabru pe alocuri, scandalos, orium e Houllebecq. Elementelele de cultura pop intra firesc printre paginile romanului si m-au incantat pasajele din brosura de prezentare e unui Audi A6 sau dintr-un ghid Michelin.

Poate ca e Houellebecq un teribilist care e pus pe socat lumea si pe iesit in evidenta si face dintr-asta o strategie de promovare. Prea putin ma intereseaza. Mie “Harta si teritoriul” mi-a placut, iar Houellebecq reuseste des sa ma puna pe ganduri. Pusul pe ganduri e lucru mare si cand un scriitor reuseste asta cu o carte sau macar cu cateva randuri din ea e lucru si mai mare.

Daca aveti totusi prieteni care va zic sa va apucati de Houellebecq, poate nu incepeti chiar cu “Harta si teritoriul”…desi….stiti ce?…incepeti-l de fapt pe Houellebecq oricum si de oriunde, numa’ incepeti-l. Chiar e  un scriitor dintr-aia buni: cu verva, cu viziune, cu energie in cuvinte si in idei! Si care te pune pe ganduri in multe dintre randuri.

michel houllebecq

Michel Houellebecq, “Harta si teritoriul”, traducere si note de Daniel Nicolescu, Editura “Polirom”, 408 pag.

Quotable quotes

Inspiration exists, but it has to find you working. (Picasso)

“Dacă s-a făcut penicilina din pâine mucegăită, cu siguranţă şi din tine se poate face ceva.” Muhammad Ali

O masa, o farfurie, o lingura, un pat si FESTIVALUL DE FILM „LUNĂ PLINĂ” care suna bine, bine si are nevoie de un strop de ajutor

Biertan e o cetate langa cetatea Sighisoarei si am fost de multe ori acolo si pentru ca e, dupa cum tocmai am zis acu’ cateva cuvinte-este aproape- si pentru ca imi place mult, mult acolo. La Biertan am descoperit la un moment dat un ghid care mi-a aratat o camera intr-una dintre partile cetatii. Era o camera speciala. In ea era un pat, un scaun, o masa, o farfurie pe masa, o singura furculita, un singur cutit, etc. Si aici erau inchisi cei care vroiau sa se desparta. Si stateau acolo o vreme. Cica aproape toti se impacau pana la urma. Ciudate vremuri medievale.

Anyway…va scriu pentru ca niste oameni au nevoie de ajutor ca sa faca ceva misto la Biertan: Festivalul de Film Horror & Fantastic „LUNĂ PLINĂ” (14-18 august 2013)- editia a doua-.

Toate detaliile despre transport și cazare se găsesc pe site: www.lunaplinafestival.ro.

Abonamente: http://biletmaster.ro/ron/PlaceInfo/1805666/Full-MoonFestival.

 AJUTOR: crowdfunding pentru 20.000 de lei.

„LUNĂ PLINĂ” este un festival complet independent și auto-finanțat si a decis să inițieze o campanie de tip crowdfunding pentru strângerea unei sume de 20.000 de lei. Suma reprezintă doar o parte din buget, dar este vitală pentru ca „LUNĂ PLINĂ” să fie cu adevărat o experienta resuita în materie de festival fantastic.

 CUM? ORICE SUMA E FANSTASTICA

Partenerii festivalului „LUNA PLINĂ” se numesc Crestemidei.ro, platformă destinată campaniilor de strângere de fonduri.

Pentru mai multe detalii: http://crestemidei.ro/en/lunaplinafestival. 

AND MORE: 

Festivalul de Film Horror & Fantastic „LUNĂ PLINĂ” este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și prezentat de Festivalul Internațional de Film Transilvania.

Printre primele titluri confirmate pentru această ediție, difuzate în premieră absolută în România, se numără thrillerul spaniolesc El cuerpo, care a deschis Festivalul de Film Fantastic de la Sitges în 2012, horrorul american cu și despre canibali familiști We Are What We Are, care a făcut senzație la Cannes 2013 și compilația extremă V/H/S/ 2, lansată la Sundance 2013 și semnată de membri de seamă ai noului val de regizori yankei însetați de sânge.

 

 

Swimathon București: înot & donaţii

Astăzi lucrurile se mişcă. Dacă faci valuri. Vă rog tot astăzi mult să susțineti cu orice sumă, oricât de mică sau oricât de mare unul dintre cele 20 de proiecte inscrise SWIMATHON Bucuresti 2013, eveniment de atragere de fonduri pentru proiecte și cauze locale. Se înoată pe 6 iulie.

Si iata si cateva detalii de pe pagina de Facebook Swinathon:swinmarathon

Swimathon este o platformă de atragere de fonduri pentru cauze din comunitatea locală. Este un mecanism prin care comunitatea se întâlneşte, interacţionează şi se implică să strângă fonduri pentru proiectele pe care le consideră relevante.

Când: 6 iulie 2013, de la 09:00 la 14:00
Unde: Bazinul Olimpic exterior din cadrul Complexului Sportiv Lia Manoliu
Co-organizatori: Fundaţia Comunitară Bucureşti şi Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (pentru proiectul YouthBank România)
Cum funcţionează:

Înotători individuali sau echipe de ştafetă înoată, timp de 50 de minute, cât mai multe lungimi de bazin pentru cauza pe care o susţin.
Pe parcursul zilei, vor fi trei sau patru serii de înot de câte 50 de minute fiecare, în funcţie de numărul de înotători înscrişi.
Evenimentul va fi deschis publicului, iar participanţii îşi invită susţinătorii să îi încurajeze în direct în competiţie.
Înotătorii strâng fonduri cu ajutorul reţelei sociale proprii şi a organizaţiei pe care o susţin.
Donatorii pot alege să susţină înotătorul sau echipa preferată contribuind fie cu o sumă pentru fiecare lungime de bazin înotată sau cu o sumă fixă.
Companiile pot alege să participe pentru cauze pe care le susţin în mod obişnuit prin campaniile de CSR sau pentru una din organizaţiile invitate să participe la Swimathon.