Legea pajistilor permanente

Pajiste e un cuvant destul de nefrumos, dar care zice ceva foarte frumos. Adica, o pajiste iti da o stare buna, nu? Verde, pasari, niste oi placide…

Astazi am citit cuvantul intr-un context care a aratat ca pana si cel mai poetic cuvant poate fi pragmatizat: Legea pajistilor permanente.

“Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv municipiilor şi folosirea eficientă a acestora, consiliile locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animale înscrise în registrul Naţional al Exploatațiilor, pot încheia contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de minimum 10 ani”

Tot despre cuvinte. Azi, motive in romana si motive in franceza

“M-am întâlnit cu o fată, pe care am iubit-o în tinereţe, la Bucureşti, şi m-au năpădit sentimentele. La Paris, mi-am amintit de ea în franceză şi am simţit trecutul altfel. În română, totul e mai intens, dar mai amestecat. În franceză, una e una şi alta e alta. În română, nu mi-am adus aminte de ce ne-am despărţit. În franceză, mi-am amintit imediat că a fost ceva cu situaţia mea financiară.”

Tudor Octavian- Sentimente traduse in franceza, mai demult in Jurnalul National

Din nou despre cuvinte: azi despre prezent si viitor. Timpul prezent si timpul viitor

Ziarul Financiar a publicat azi concluziile studiului: “Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sănătatea şi activele la retragerea din activitate”.

Studiul asta  zice ca romanii economisesc mai putin si pentru ca pot folosi verbul la prezent si el poate insemna ceea ce inseamna la viitor. Adica “maine ploua” e totuna cu “maine va ploua”, de exemplu.

Si mai zice:

  • popoarele unde distincţia (intre prezent si viitor) nu este evidentă economisesc probabil cu 39% mai mult până la sfârşitul vieţii
  • vorbitorii care folosec forme de prezent în referirile la viitor au o probabilitate cu 24% mai redusă să fumeze şi cu 13% mai mică să fie obezi, în timp ce şansele să fie activi fizic sunt cu 29% mai ridicate

 Justificare: “Actul economisirii depinde fundamental de înţelegerea faptului că persoana ta din viitor – pentru care economiseşti – este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba face diferenţe între prezent şi viitor, pare că te determină să disociezi uşor faţă de situaţia actuală de fiecare dată când vorbeşti. Asta face mai grea economisirea”, a declarat Chen pentru BBC Business Daily.

 

Din nou despre cuvinte: azi, je suis dans la rue

Cand merg pe strada, aceeasi strada, sa zicem, un francez si un roman, din cauza de limba in care se exprima au si o diferenta de perceptie. Au asteptari diferite de la ceea ce inseamna strada.

Francezul zice “je suis dans la rue” care “dans” aduce cu sine si niste blocuri, o perspectiva, o privire de jur imprejur si cu putin noroc si ridicatul ochilor catre o portiune de cer. Strada are o amploare, o ne-unidirectionare.

Romanul zice “sunt pe strada”, care “pe strada” simplifica perspectiva, o face orizonatala, taindu-i brutal din spatialitate. Deci, cum ar veni, mai unidirectional, asa…

Si  e si de la cuvinte…

Vor disparea cuvinte

si nimeni nu va baga de seama. Cand ati auzit ultima oara pe cineva sa zica despre sine ca e “harnic”? Cuvinte precum “a prinde de veste, numaidecât, de îndată, întocmai ca, osteneală, seamăn, a îndrăgi, tainic, a se ivi, în chip de, însemnătate, şiretlic, a regăsi, neprihănit, îndelungat, înavuţit, a da uitării, aidoma, a rosti, a dobândi, zadarnic, prin urmare, de-a pururi, a stărui, a făgădui, luare-aminte” sunt cuvinte ce se vor uita in curand, ce se vor elimina din limba vorbita prin nefolosire.

Cam pacat.

Tot cuvinte, de data asta despre clara intelegere

Daca oamenii s-ar gandi mai mult la unele cuvinte si la semnificatile lor, cred ca ar fi si mai putini tristi. Sa exemplificam!

Alain de Botton spune  intr-una dintre cartile sale ca oamenii indragostiti inteleg foarte gresit cuvintele ce le sunt adresate.

De exemplu, cand ii spui “Te iubesc” si a doua zi il inseli, el/ea iti reproseaza: “Cum… mi-ai zis ieri ca ma iubesti si azi (plansete, crize, isterii)… si azi… azi… ce faci…” El/ Ea se poate calma in acest context – ne spune autorul – si poate recurge la clarificari terminologice. Poate explica faptul ca da, ieri i-a zis asta si ca  “Te iubesc” este la timpul prezent , adica “Te iubesc acum”. Acum, azi…este o declaratie delimitata temporal. Te iubesc acum… nu stiu daca maine si poimaine si raspoimaine.

 

Conteaza si cum pui problema in cuvinte

Spre exemplu, intr-un studiu realizat in State de catre Public Policy Center pe 2000 de subiecti, li s-au pus acestora doua intrebari despre acelasi subiect utilizand cuvinte de descriere diferite. Intr-o intrebare era “clonare”, iar in a doua era “transfer nuclear al celulelor somatice”
-pentru clonare: sunt de acord 29 %
-pentru “transfer nuclear al celulelor somatice”: sunt de acord 46 %.

Cunostinta, amic, prieten, tovaras

La un moment dat am cunoscut o persoana care avea o ierarhie foarte clar delimitata terminologic de oameni cu care interactiona.

De exemplu: ala cu care dadea mana doar o data pe saptamana, daca din intamplare se intalneau la bere, era “o cunostinta”; ala cu care dadea mana de doua ori pe saptamana, in contextul in care a doua oara chiar el l-a chemat in oras era “un amic”; ala la care mergea la ziua lui si il ajuta sa care mobila era “un prieten”, iar ala cu care statea bot in bot toata ziua si jucau quake si isi povesteau toate tampeniile, ei bine, ala era “un tovaras”.

 

Pluto e un verb

Dupa marea nedreptate a scoaterii planetei Pluto din sistemul nostru solar in calitatea sa de planeta, e bine ca s-a facut acu ceva vreme dreptate si lui Pluto i s-a recunoscut importanta. Recunoasterea a venit sub forma introducerii cuvantul Pluto in dictionar (OK, OK, dictionar “urban”) cu sensul:
To “pluto” is “to demote or devalue someone or something,” asa sum s-a intamplat si cu planeta.
(Sursa:aici)

Totusi nu e dictionarul la fel de important ca sistemul solar, dar confera totusi un status apartenenta la dictionar, nu?